
| |

 |
Timisoara |
Atestata documentar din
secolul al XIII-lea (in anul 1342 este mentionata chiar cu titlul "civitas"-oras),
Timisoara isi are originile, se pare, in vremuri care depasesc limita
insemnarilor, materiale arheologice indicand existenta unei asezari romane,
poate chiar oras, pe vatra de azi a Timisoarei.
Numele Timisoarei provine de la Castri de Thymes (fortificatie construita la
inceputul secolului XI pentru supravegherea vadurilor si drumurilor), care a
pastrat vechea denumire daco-romana a raului Timis din vorbirea populatiei
autohtone.
Cel mai vestic dintre marile centre urbane ale Romaniei, cu o populatie de
peste 400 000 de locuitori, Timisoara este situata intr-o zona de larga
circulatie si penetratie europeana. Bucurestiul se afla la 533 km, pe cale
ferata, iar Belgrad si Budapesta la cateva ore de mers cu masina sau cu
trenul. De altfel, se poate spune ca existenta aeroportului international
face ca distantele dintre Timisoara si alte orase ale lumii sa devina mai
scurte, Timisoara avand astfel o ampla deschidere internationala. De
asemenea, Timisoara are un specific aparte printre celelalte orase ale
Romaniei, aici traind in armonie diverse nationalitati, astfel ca in
Timisoara, pe langa limba romana, se vorbesc curent limbile maghiara,
germana si sarbo-croata.
Avand o pozitie strategica, fiind mai ales implicata in actiunile de
stavilire a inaintarii otomane spre centrul Europei, istoria Timisoarei este
parte integranta a istoriei europene. Fiecare epoca, mai mult sau mai putin
zbuciumata, si-a lasat pecetea asupra orasului, insumarea lor realizand, in
ciuda heterogenitatii inerente, o unitate si un echilibru aparte care
confera unicitate Timisoarei.
Orasul a fost inaltat in mijlocul unei campii acoperite, in buna parte, pana
in secolul XVIII, de mlastinile lasate de inundatiile raurilor Timis si Bega,
fiecare cartier nou insemnand un teritoriu smuls mlastinilor. Si din acest
punct de vedere, multimea edificiilor de proportii care infrumuseteaza
strazile orasului iti impune respect pentru arhitectii timpurilor respective
care, pe langa aspectul estetic al cladirilor, au trebui sa gaseasca si
solutii tehnice impuse de natura terenului.
Zona centrala si cea mai veche a orasului poarta denumirea sugestiva de
Cetate, fiind nucleul de la care a pornit dezvoltarea orasului. Cetatea a
suferit modificari importante in special in timpul dominatiei habsburgice,
refacerea sa aproape completa dezfinitivandu-se in jurul anului 1765, cand
era considerata printre cele patru cetati principale ale monarhiei
habsburgice.Cele mai vechi monumente arhitectonice timisorene, cu exceptia
Castelului, dateaza din acel veac al XVIII-lea.
Castelul (azi Muzeul Banatului) a fost construit in prima sa forma intre
1307-1315, pe locul acestuia construindu-se, de catre Iancu de Hunedoara, un
nou castel (1443-1447) care va fi reconstruit aproape de forma sa actuala in
anul 1856.
Piete si strazi cu cladiri frumos aliniate, stajuite de biserici, monumente
si palate administrative fac podoaba arhitectonica a Cetatii:
-Piata Unirii cu Catedrala episcopala romano-catolica (Domul) fondata in
anul 1736, opera a arhitectului vienez Fischer Von Erlach-fiul, combinand
modelul clasic cu decoratia baroca, Biserica catedrala ortodoxa sarba,
zidita intre 1744-1748, avand o frumoasa sculptura baroca, Palatul Baroc
(Casa Presedintelui), cladire existenta inca din 1733, renovata si
completata secolul urmator, Monumentul Sfanta Treime, sculptat la Viena in
1739-1740, remarcabila lucrare baroca situata in centrul pietei,
reprezentand un grup de fiinte suferind de pe urma ciumei care, din
nefericire, a bantuit Timisoara in mai multe randuri.
-Piata Libertatii, detinand rolul de centru militar al orasului, dominata de
Casa Comandantului Militar (1744-1752) cu fatada decorata stil rococo,
Primaria Veche construita intre 1731-1734 pe locul unei bai turcesti,
Cancelaria de Razboi (1730) si avand in centru Monumentul Sfanta Maria
(1756) sculptat la Viena de Blim si Wasserburger.
-alte edificii monumentale datand din aceeasi perioada, impodobesc
arhitectura din Cetate in apropierea celor doua piete: Palatul Episcopal,
Palatul Deshan, Palatul Mercy, Bastionul Theresia, Biserica Greco-Catolica
din cartierul Fabric etc.
Cladirile monumentale din secolul XIX sunt mai numeroase si dau o nota
aparte arhitecturii orasului: Palatul Dicasterial (1855-1860), cea mai mare
cladire a Timisoarei, fatadele fiind decorate in stilul Renasterii
Florentine, Scoala Reala Superioara (azi Liceul Lenau), Sinagoga Noua
(1863-1865) din apropierea Pietei Unirii, care aduce o coloratura aparte
prin arhitectura sa in stil maur, Sinagoga Noua din Fabric (1899) tot in
stil maur, Biserica Romano-Catolica din Fabric (1896) construita in stil
romanic etc. Intre monumentele istorice din secolul trecut mentionam:
Monumentul Victoriei (azi in Cimitirul din Calea Lipovei), ridicat pentru a
comemora succesul trupelor austriace in revolutia din 1848/1849, Monumentul
Fecioara Maria din Piata Maria, ridicat pe locul unde, dupa traditie, a fost
executat Gheorghe Doja, conducator al rascoalei taranesti din 1514 impotriva
feudalilor (potrivit legendei, cand Doja era supus chinurilor, calugarii
iezuiti, care intonau imnuri religioase, au vazut in vazduh chipul Fecioarei
Maria) datand, in forma actuala, din 1906 si alcatuit din statuia Fecioarei
Maria din marmura de Carara asezata intr-o capela de granit construita in
stil romanic.
Una din cele mai frumoase realizari ale Romaniei interbelice este Piata
Victoriei, dominata de Teatrul National (1923-1928) construit in stil
neobizantin si Catedrala Ortodoxa (1936-1946) realizata in traditionala
arhitectura romaneasca (stil moldovenesc). Laturile pietii sunt alcatuite
din cladiri monumentale (Palatul Lloyd, Palatul Lofler, Palatul Dauerbac,
Palatul Merbl), iar in centrul ei strajuieste statuia "Lupoaica", darul
Romei din anul 1926, ca simbol al latinitatii poporului roman.
De-a lungul vremii, Timisoara s-a dovedit a fi un oras modern, aflandu-se,
inca din secolul trecut, in avangarda prefacerilor innoitoare pe plan
european privind cresterea gradului de confort urban (reteaua telefonica s-a
instalat in anul1881, peste trei ani construindu-se Uzina electrica).
Timisoara a fost primul oras din Europa in care, la 12 noiembrie 1884, se
foloseste curentul electric pentru iluminarea strazilor. In anul 1895 incepe
asfaltarea strazilor principale, iar la 27 iulie 1899 este data in
exploatare prima linie de tramvai electrica. Se reconstruiesc, cu structuri
metalice, vechile poduri de lemn si se inaugureaza primul cinematograf
timisorean (1908). In cartierul Iosefin este construita una din cele mai
frumoase gari ale acelor timpuri.
Fara nici o indoiala, un farmec aparte este dat de parcurile si spatiile
verzi ce se intind de-a lungul canalului Bega si in toate zonele orasului,
cu indreptatire Timisoara meritandu-si numele de "oras al parcurilor si al
trandafirilor": Parcul Poporului (1868), Parcul Central (a doua jumatate a
secolului trecut), dominat de Monumentul Ostasului Roman, Parcul Doina,
Parcul Plevna (dupa 1900), iar mai tarziu Rosarium (Parcul Rozelor), Parcul
Alpinet, Parcul Copiilor etc.
De asemenea, Timisoara este unul din principalele centre de cultura si de
invatamint ale Romaniei. In anul 1941 existau in Timisoara 52 edificii
scolare, oferind posibilitati de instruire fara nici o discriminare etnica
sau religioasa, procesul de invatamant desfasurandu-se in limbile romana,
maghiara, germana, sarba etc. Presa se bucura de o reala libertate de
expresie si aparitie, in perioda interbelica existand 125 gazete in limba
romana si 104 in limba maghiara.Miscarea teatrala inregistreaza un
remarcabil avant prin intemeierea (1934) Teatrului de Vest. Intemeierea
Scolii Politehnice (1920) pune temelia invatamantului universitar timisorean.
Ulterior se infiinteaza Institutul Agronomic (1945), Institutul de Medicina
(1945), Universitatea (1962).
De-a lungul existentei sale, Timisoara a reusit realizari de netagaduit,
umbrite insa de perioada regimului comunist, perioada de lipsuri materiale,
lipsa de libertate, oprimare morala si spirituala. In 16-22 Decembrie 1989,
Timisoara inscrie o fila de aur in marea carte a istoriei poporului roman,
fiind orasul in care a inceput miscarea care a dus la caderea regimului
comunist, dovedind inca o data spiritualitate europeana, convergenta spre
valorile perene ale democratiei.
Timisoara sfarsitului de mileniu? Oras cu o pregnanta vocatie moderna prin
arhitectura, cultura si conceptiile locuitorilor sai. |
| |

View Guestbook
Sign
Guestbook



|